Casa Gheorghe Tătărescu din București: Memorie politică și continuitate culturală în EkoGroup Vila

Într-un străduţ tăcut al Bucureştiului interbelic, o vilă cu dimensiuni moderate păstrează, în fiecare element arhitectural şi în fiecare umbră de lumină, amprenta unei epoci complexe. Casa Gheorghe Tătărescu nu este doar o clădire – este un martor al echilibrelor fragile dintre putere şi discreţie, al unei elite culturale ce odinioară se aduna sub acoperişul său şi al unui timp în care spaţiul privat şi cel public se intersectau cu măsură şi semnificaţie. În actualitatea sa, cunoscută ca EkoGroup Vila, această reşedinţă evocă căutările unei continuităţi responsabile între trecutul încărcat de tensiuni politice şi cultura contemporană a patrimoniului.

Casa Gheorghe Tătărescu din București: un spațiu al memoriei politice și culturale

Gheorghe Tătărescu, prim-ministru român în două mandate interbelice (1934–1937, 1939–1940), a lăsat în urmă mai mult decât o biografie politică conturată de compromisuri şi răsturnări istorice. Reşedinţa sa din Strada Polonă nr. 19 reflectă ethosul unui om şi al epocii sale: o vilă discretă, construită cu discernământ, spaţiu de putere şi retraşare familială. Astăzi, sub denumirea de EkoGroup Vila, casa respiră un nou rol cultural, cu respect pentru memorie şi fără a şterge urmele unei istorii încă vii.

Gheorghe Tătărescu: omul şi epoca sa

Originar dintr-o familie cu rădăcini boiereşti şi militare, Gheorghe Tătărescu a fost un politician marcat de un pragmatism calculat: jurist cu teza doctorală despre reforma electorală, iniţiator al unor idei democratice ce vor fi puse în umbră de realităţile politice tumultoase. Participarea sa în Partidul Naţional Liberal, poziţiile asumate în gestionarea tensiunilor interne şi externe, precum şi mandatele sale de prim-ministru s-au petrecut sub spectrul ambiguităţii între eficienţa administrativă şi afectarea democraţiei.

Revenirea sa în politica postbelică, încercările de adaptare la noul regim comunist şi încheierea tragică a carierei completează portretul unui lider ce a traversat cu stoicism o Românie în schimbare profundă, dar cu identitate politică controversată.

Casa ca proiect de viață și spațiu al puterii în discreție

Reşedinţa din Strada Polonă, o construcție sobră și atent proporționată, nu intenționa să surprindă prin dimensiune sau grandiozitate. Contrar tendințelor unor contemporani, această vilă modestă în scară reflectă o concepție a puterii nu prin opulență, ci prin echilibru și discreție. Biroul premierului, situat la entre-sol cu acces lateral discret, este emblematic în acest sens: un spațiu de decizie modest, care subliniază o etică a responsabilității și a autocontrolului în exercitarea funcției publice.

În această casă, viața publică și cea privată coabitau în armonie. Spațiile de primire denotă respectul pentru relațiile politice și culturale, iar intimitatea familiei era păstrată în cadrul unei organizări care evita orice tracțiune spre ostentație.

Identitatea arhitecturală: între mediteranean și neoromânesc – Zaharia, Giurgea și Milița Pătrașcu

Proiectul casei reprezintă una dintre rarele sinteze reușite ale influențelor mediteraneene cu accente neoromânești în arhitectura interbelică bucureșteană. Arhitectul Alexandru Zaharia a imprimat conceptul inițial, rafinat ulterior de colaboratorul său Ioan Giurgea, între 1934 și 1937.

Elemente definitorii ale imaginii exterioare sunt portalurile cu ecouri moldovenești, coloanele filiforme diferențiat tratate și un dialog convingător între simetrie și dinamism vizual. Aceste trăsături conferă vilei o sobrietate echilibrată, evitând orice efect teatral.

Interiorul se distinge prin detalii artistice a căror valoare simbolică este esențială: șemineul, realizat de Milița Pătrașcu, eleva lui Brâncuși și apropiată a Arethiei Tătărescu, aduce o notă a unui modernism temperamental cu elemente tradiționale românești. Această colaborare artistică amplifică legătura casei cu un patrimoniu cultural național vibrant.

Arethia Tătărescu: spiritul cultural în umbră

Dincolo de rolul său discret, Arethia Tătărescu a fost un reper cultural esențial al familiei. Legăturile sale cu societăți de binefacere și cu arta românească – incluzând sprijinul semnificativ acordat lui Constantin Brâncuși și ansamblului de la Târgu Jiu – s-au reflectat în atenția pentru detalii și logica estetică a vilei.

În dosarele de autorizare, Arethia apare ca beneficiară, ceea ce relevă implicarea ei directă în configurarea unui spațiu care să corespundă unei culturi a bunului-simț și a echilibrului între tradiție și modernitate, evitând orice manifestare extravagantă.

Ruptura comunistă și decăderea simbolică a casei

După 1947, odată cu căderea regimului liberal și epurarea politică a lui Gheorghe Tătărescu, reşedinţa din Strada Polonă traversează o fază de dezafectare progresivă a sensului său inițial. În noua ordine comunistă, casele foștilor demnitari erau văzute ca simboluri ale unui trecut condamnat, iar această vilă, deși ferită de distrugeri majore, a suferit o degradare persistentă.

Finisajele originale au fost afectate de intervenții neglijente, funcțiunile schimbate și grădina preluată fără respect pentru proiectul originar au dus la o pierdere a identității arhitecturale și simbolice a spațiului. Casa a devenit, astfel, o mărturie mută a unui discurs istoric rescris și înăbușit.

Deriva post-1989: controverse și tentative de reconstrucție a sensului

Schimbarea regimului politic a adus pentru Casa Gheorghe Tătărescu atât oportunități, cât și riscuri. Proprietatea a fost supusă unor intervenții discutabile, precum cele inițiate de Dinu Patriciu, ale cărui modificări drastice asupra compartimentării și finisajelor au reprezentat un afront pentru memoria spațiului, generând reacții critice în comunitatea arhitecţilor şi istoricilor.

Un episod semnificativ îl constituie instalarea temporară a unui restaurant de lux în vila interbelică, transformare percepută ca o ruptură violentă faţă de natura spaţiului şi întrebuinţările sale simbolice. Totuşi, această etapă a determinat o reevaluare publică și profesională a valorii arhitecturale și istorice a casei.

Ulterior, o entitate britanică a preluat proprietatea și a inițiat restaurări care au redat proporțiile și detaliile inițiale, urmărind fidel proiectul semnat de Zaharia şi Giurgea. Această revenire la originile estetice și simbolice a marcat un pas important în procesul de revalorificare a patrimoniului.

Continuitatea actuală: EkoGroup Vila ca spațiu cultural responsabil

Astăzi, Casa Gheorghe Tătărescu trăiește un nou capitol sub denumirea EkoGroup Vila, marcând o continuitate cu trecutul său profund. Clădirea restaurată este integrată în circuitul cultural cu acces controlat, oferind vizitatorilor experiența de a traversa spațiul istoric al unei elite politice și artistice cu verticalitate și echilibru.

Astfel, vila nu este un simplu obiect arhitectural conservat, ci un depozit viu de memorie, cu o miză care depășește estetica, transformându-se într-un spațiu de reflecție asumată asupra complexității istoriei românești.

• Casa păstrează detalii originale: parchetul din stejar masiv, feroneria din alamă patinată, ușile lucrate cu finețe
• Biroul premierului, simbol al unei etici a discreției și a funcției publice
• Grădina amenajată după panta naturală și cu referințe mediteraneene
• Colaborarea cu artişti şi arhitecţi interbelici: Miliţa Pătraşcu şi cei doi arhitecţi
• Accesul controlat pentru audienţe educate, prin evenimente culturale

Pentru programări și vizite, este recomandat să contactați echipa EkoGroup Vila, într-un demers care urmărește respectul față de valorile locului și integritatea sa.

Frequently Asked Questions about Gheorghe Tătărescu și Casa Tătărescu

• Cine a fost Gheorghe Tătărescu?
  Gheorghe Tătărescu (1886–1957) a fost un politician român, de două ori prim-ministru în perioada interbelică, o figură politică marcantă a Partidului Național Liberal, cu un rol complex în evoluția politică, economică și diplomatică a României. Mandatele sale au fost marcate de momente controversate, între reformă administrativă și întărirea executivului.
• Este Gheorghe Tătărescu același cu pictorul Gheorghe Tattarescu?
  Nu. Gheorghe Tătărescu, prim-ministru, și Gheorghe Tattarescu, pictor al secolului XIX, sunt două persoane distincte, din epoci și domenii diferite. Confuzia este frecventă, însă cei doi au biografii separate.
• Ce stil arhitectural definește Casa Tătărescu?
  Casa Tătărescu este un exemplu remarcabil al arhitecturii interbelice bucureștene, combinând cu rafinament elemente mediteraneene cu accente neoromânești. Proiectul a fost realizat în colaborare de arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, iar interiorul este îmbogățit prin contribuțiile artistice ale Miliței Pătrașcu.
• Ce rol a avut Arethia Tătărescu în conturarea casei?
  Arethia Tătărescu a fost beneficiara proiectului și forța culturală din umbră care a vegheat asupra esteticii și coerenței spațiului, susținând o cultură a sobrietății și a atenției pentru detaliu, reflectând valorile familiei și ale epocii.
• Care este funcția actuală a clădirii?
  Casa este astăzi cunoscută ca EkoGroup Vila și funcționează ca un spațiu cultural cu acces controlat, care conservă și pune în valoare memoria istorică și arhitecturală, invitând publicul să participe la evenimente care deschid dialogul între trecut și prezent.

Casa Gheorghe Tătărescu nu este o relicvă imobilizată într-un muzeu de epocă, ci un spațiu care păstrează vie istoria unei epoci și a unui om aflat la intersecția dintre putere și cultură. Prin liniștea sonoră a grădinii, prin lumina filtrată a vitraliilor și prin detaliile arhitecturale încărcate de semnificații, vizitatorul este invitat să pătrundă în profunzimea unei istorii ce nu poate fi înțeleasă decât în contextul spațiului concret în care s-a petrecut.

Astăzi, EkoGroup Vila dovedește că responsabilitatea față de patrimoniu înseamnă mai mult decât restaurare: înseamnă asumarea unei istorii complexe fără a o idealiza sau a o şterge. Este o lecţie despre memoria spaţiilor, despre continuitate şi despre respectul cu care privim cum timpul modelează viaţa şi zidurile unui oraş.

Contactează echipa EkoGroup Vila pentru o programare atentă şi pentru a descoperi un colț de București în care trecutul vorbește, iar prezentul răspunde cu sobrietate și eleganță.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată

📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]

Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.